Ce faci tu cu darul pe care l-ai primit?

Motto; "Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea incat a dat..." Ioan 3: 16
Ce faci tu cu darul pe care l-ai primit?

Cu ceva timp in urma am citit o ciudata povestire inserata intr-una din cartile lui Wilde. Povestea iL infatisa pe ISUS mergand din nou dupa mai mult timp in Nazaretul Copilariei. Dar orasul era cu totul si cu totul altfel de cum iL stia pana atunci. In locul vaietelor si al plansului pe care des la puteai auzi pe strazile Nazaretului, nu auzeai acum decat chihote de veselie si nu vedeai decat o atmosfera de mare sarbatoare...

Pe o strada importanta a orasului, ISUS vazu mai multi robi care purtau cosuri pline cu "de-ale gurii" indreptandu-se spre o casa foarte frumoasa. INVATATORUL ii urma si ajunse in interiorul de fapt al unui castel, cladire zidita din marmura scumpa care avea multe incaperi de fast. Intr-unul din aceste saloane de jasp, robii dusesera bunatatile unul om care sedea tolanit pe perne moi. Tinuta acestuia era neangrijita, buzele lui erau umede si rosii de vin, iar in parul lui nepieptenat erau incalcite petale de trandafir. CRIST se apropie de el, Ii atinse umarul si-i zise:
"Pentru ce duci o astfel de viata?" Omul se intoarse, iL recunoscu si iI zise:
"Eram lepros, si Tu m-ai vindecat. De ce as duce o altfel de viata?"

ISUS iesi intristat. In strada atentia i-a fost atrasa din nou; de data aceasta vazu un barbat care urmarea cu ochii plini de dorinta o femeie fardata care purta vesminte colorate si incaltari impodobite cu perle. Si CRIST se apropie de omul acela, Ii atinse umarul si Ii zise:
"Pentru ce urmaresti aceasta femeie si o privesti astfel?" Omul intorcandu-se, iL recunoscu si-I raspunse:
"Eram orb si Tu m-ai vindecat. Ce-as putea face acum cu vederea mea?"
Si CRIST se apropie de femeie:
"Calea aceasta pe care umbli tu este cea a pacatului; de ce mergi pe ea?" Femeia recunoscandu-L Ii zise razand:
"Calea pe care merg e dulce si Tu mi-ai iertat toate pacatele."

Atunci CRIST se intrista foarte tare si voi sa paraseasca orasul acela. Dar iesind din oras, vazu, in sfarsit pe marginile unul sant, un tanar ce plangea... CRIST se apropie de el, si atingandu-i buclele parului Ii zise:
"De ce plangi prietene?"
Tanarul ridica ochii si recunoscandu-L Ii zise:
"Eram mort si Tu m-ai inviat; ce as putea face acum cu viata mea?"